PATIMILE, RĂSTIGNIREA ŞI ÎNVIEREA DOMNULUI, ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC

PATIMILE, RĂSTIGNIREA ŞI ÎNVIEREA DOMNULUI, ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC

 

Patimile, Răstignirea şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos au impresionat foarte mult poporul român, fapt pentru care şi creeaţiile folclorice în acest sens sunt numeroase.

Atunci când Maica Domnului şi Sfântul Iosif au dus pe Iisus la templul din Ierusalim, pentru a da jertfă, dupa legea Domnului (Luca II,24), bătrânul Simeon le-a ieşit în cale şi i-a proorocit Preasfintei Fecioare Maria că „prin sufletul tău va trece sabia” (Luca II, 35). Profeţia s-a împlinit atunci când Maica Domnului a vazut pe Mântuitorul pus pe cruce şi murind sub privirea ei, pentru păcatele noastre. Creeaţiile folclorice referitoare la acest tragic aspect teologic au fost adunate şi publicate de către marele folclorist bucovinean, preotul Simeon Florea Marian.

Colindele religioase şi populare o văd pe însăşi Sfânta Maria prevăzând patimile, moartea şi învierea lui Iisus: „Grăi Fiul către Maică:/ Ce lucru-i acesta Maică/ De când slujba ascultaşi/ Multe lacrimi mai vărsaşi/ De mari-s ca merele/ De tari-s ca pietrele/ Zise Maica către Fiu:/ Nu ştii tu, câte ştiu eu/ În acest verde brădeţ/ Sunt trei meşteri de lemnari/ Tot cioplesc şi meşteresc/ Tot cioplesc la crucea ta/ De-naltă ca statul tău/ De lată-i ca braţul meu/ Ei pe tin-te-ar răstigni…/ În curţi la Pilat/ Pe cruce de brad”   

Extrem de sugestiv este redată în popor durerea pe care o încearcă Maria atunci când îşi vede fiul mort: „ Maica plânge şi se-nfrânge/ Inima-i înoată-n sânge”.   

Tristeţea Maicii Domnului provocată de răstignirea Fiului lui Dumnezeu este contemplată în întreaga natură: „Pe unde mergea plângând, plângea de jalea ei toate vietăţile de pe pământ; iarba câmpului şi florile livezilor se plecau înaintea Maicii Domnului, în semn de jale”.

În multa sa alergare după Fiul Cel iubit, se întâlneşte cu sfântul Ioan, pe care-l întreabă dacă nu cumva L-a văzut pe Fiul său, iar Sfântul Ioan îi răspunde astfel: „Maică! De văzut/ Eu nu l-am văzut/ Da de auzit/ Eu am auzit/ Că iudeii-l chinuiesc/ Şi amar îl  muncesc/ Lângă poarta lui Pilat/ Cea alba de brad./ Răstignit pe cruce/ De măr dulce/”. Apoi sunt descrise patimile Domnului, astfel: „Coroană de spini pe cap/ I-o pus/ Trestii sub unghii/ I-o bătut…” urmate de starea Maicii, după primirea cuvintelor lui Ioan: „Tot plângând şi suspinând/ Faţa albă zgâriind/ Cosiţi negre despletind/ Pe Fiul său căutând/ Şi pe unde ea mergea/ Dealul că se năruia/ Ca ceara că se topea/ Ca aurul se sleia”.

Mergând după Fiul ei la cruce, în stânga şi-n dreapta întreba: „Bună ziua meştere/ Mulţumim dumitale/ Maică Sfântă, Preacurată!/ De ce eşti supărată,/ Ce plângi, ce oftezi/ Ce te văerezi?/ Cum n-oi plânge şi ofta/ Eu cum nu m-oi văera/ Că numa-un fiu am avut/ Şi pe Acela L-am pierdut.

Suspinul Mariei e auzit de un lemnar, care grăieşte către dânsa: „Ba eu, maică-am auzit/ Şi cu ochii l-am văzut/ Ci eu chiar i-am şi făcut/ Crucea pentru răstignit/ Iudeii mă cincăia/ Şi tot una îmi zicea/ Ca s-o fac mai mititică/ şi mai subţirică/ Dar ei cu cât îmi zicea/ Ca s-o fac mai mititea/ Şi mai subţirea/ Cu atât o făceam mai mare/ Mai groasă, mai grea şi mai tare”.   

Din supărare şi necaz, Maica Preacurata îi răspunde lemnarului: „Să dai cu barda cu anu/ Şi atunci să iei banu”.

Tot mergând mai departe, întâlneşte un fierar, care grăieşte către Maica ce-şi căuta Fiul: „Dar nu numai l-am vazut/ Ci şi cuie am făcut/ Cu care a fost răstignit/ Iudeii mă cincăia / Şi tot una îmi zicea/ Să le fac să fie mari/ Şi cât se poate de tari/ Dar cu cât m-o cincăit/ Cu atâta eu le-am făcut/ Mai mititele/ Şi mai subţirele”.

Văzând bunăvoinţa fierarului, Maica Sfântă îl binecuvintează: „O dată să dai cu ciocanu/ Şi pe loc să iei banu”.  

În calea ei apare o broască, care apucă a vorbi: „Da taci, Maică, nu mai plânge/ Nu vărsa lacrimi de sânge/ Nu te căina/ Nu te văera/ Că şi eu încă am avut/ Doisprezece copilaşi/ Drăgălaşi/Tare frumoşi/ De-a dragul să uiţi la ei/ Şi a venit o roată/ Forfăcată/ Şi i-a luat pe toţi odată/ Numai unul mi-o rămas/ Mititel şi schiopăţel”.

Maica Sfântă văzând păţania broscuţei, o binecuvintează duios:  „Broască, când tu vei muri/ Să nu te împuţeşti/ Oamenii apă după tine să beie./ Izvor fără de tine să nu fie”.

Un stol de rândunele îi aduc bucuria, că Fiul ei, Domnul nostru şi Mântuitorul, a treia zi va învia! Iar Sfânta Maria, cu mare dragoste, le binecuvintează aşa: „Voi, rândunelelor, de azi înainte să fiţi cele mai curate păsări de pe faţa pământului; şi la care casă veţi face voi cuibul, acea casă să fie cu noroc. Şi cine va sparge cuibul vostru, să fie blestemat” .   

Preasfânta Nascătoare de Dumnezeu, când ajunge la Iisus, îl întreabă: „Fiul meu, iubitul meu/ De ce te-ai lăsat/ De ce te-ai dat/ Să te chinuiască/ Să te răstignească/…”

Iisus răspunde: „ Că Eu nu m-am dat/ Nici nu m-am lăsat/ Nici pentru mine/ Nici pentru tine/ Ci eu m-am dat/ Pentru toată creştinătatea/ Dacă te-ai fi fost suit/ În ceruri, ai fi fost văzut/ Că în vremurile mai demult/ Cine se năştea/ Nu se boteza./ Cine se lua/ Nu se cununa./ Cine murea/ Nu se prohodea./ Maică după copil nu plângea./ Nici copilul după maică/ Vaca după viţel/ Nu răgea/ Nici viţelul după vacă./ Oaia după miel/ Nu sbiera/ Nici mielul după oaie/ Atunci securice/ În pădurice/ Nu auzeai/ Nici hore cu feciori/ Nici fete cu flori/ Nu vedeai/”

Prin jertfa lui Hristos, Dumnezeu ne răscumpără pe noi din robia păcatului, de sub stăpânirea lui satan, dăruindu-ne nouă mântuirea obiectivă. Întraga natură renaşte, datorită jertfei lui Dumnezeu: „Cuiele băteau/ Sângele-mi curgea/ Pe unde picura/ Vin bun se făcea/…Apoi m-am întins/ Şi tare m-au strâns/ Carnea jos cădea/ Pe unde pica/ Grâu bun se făcea/”  

Răufăcatorii nu doreau să de-a trupul Mântuitorului şi îl batjocoreau: „ Mielul fript când va sbiera/ Peştele în blid va înota/ Şi cocoşul va cânta/ Atunci Hristos va învia” , dar „Cocoşul a cântat/ Mielul pe mas-a zbierat/ Peştele în blid a înotat/ Iisus Hristos a înviat./”

Iată că folclorul românesc se arată a fi un trăitor veritabil al sentimentelor creştine şi un ocrotitor straşnic al valorilor morale, religioase, istorice şi culturale, exprimând prin creaţiile sale glasul neamului românesc.

 

Ginerică Petrică

The general rule of thumb http://essayprofs.com/ is any time you use three or more words as they.

3 thoughts on “PATIMILE, RĂSTIGNIREA ŞI ÎNVIEREA DOMNULUI, ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC

  1. Cu ocazia Sarbatorilor Pascale urez tuturor membrilor Grupului EVLOGHIA pace si bucurie in suflete, Fie ca lumina Invierii sa va aduca toate implinirile!

  2. Uram “La multi ani fericiti” psaltului Florentin Dorobantu, de acum sfintit intru diaconie.
    Realizari deosebite in plan spiritual/profesional si personal.
    Doamne ajuta.
    Maria Barbu -Presedinte Asociatia Asezamantul Ortodox al Sf.Ioan Rusul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Free MP3 Downloads Descarca de pe YouTube in Mp3 Youtube to Mp3 YouTube Mp3 Download Trilulilu Download YouTube Downloader