Browsed by
Month: June 2011

Hram la Manastirea “Sfintii Romani”

Hram la Manastirea “Sfintii Romani”

Cuvantul dumnezeiesc pe pamantul romanesc au odraslit iar Biserica strabuna cu Sfinti au impodobit, vrednici luptatori s-au aratat Mucenicii si Marturisitorii care pentru Hristos viata si-au jertfit iar Cuviosii si Pustnicii intru nevointe urmand calea Domnului chipuri ingeresti au dobandit, Arhiereii si Preotii neincetat vestind Cuvantul Evangheliei au marturisit, iar binecredinciosii Voievozi Biserici au inaltat si cu dreptslavitorii crestini cu ravna si jertfelnicie credinta ortodoxa si tara au aparat, toate cetele Sfintilor impreuna rugati pe milostivul Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre.

In Duminica a doua dupa Rusalii, a Sfintilor Romani, Corul EVLOGHIA al Patriarhiei Romane condus de PC Diacon Marius Militaru, a dat raspunsurile la strana in cadrul slujbei Sfintei Liturghii savarsite la Manastirea “Sfintii Romani” din Popesti Leordeni, Ilfov, la invitatia PC Parinte Protos. Petru Ungureanu – Staretul acestui sfant locas.

Hram Popesti Leordeni

La aceasta mare sarbatoare, slujba a fost oficiata de Prea Fericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, inconjurat de un numeros sobor de preoti si diaconi, in prezenta a sute de credinciosi care au participat la slujba.

13090947957138333650

Constructia bisericii manastirii cu hramul “Duminica Sfinţilor Romani” a inceput in anul 2003, la initiativa si cu purtarea de grija a Patriarhului Teoctist si a fost finalizata in toamna anului 2006, impreuna cu un corp de chilii pentru monahi. Cu ocazia sfintirii, noua biserica a fost inzestrata cu fragmente din cinstitele moaste ale Sfantului Apostol Andrei, Sfantului Mare Mucenic Gheorghe si ale Sfintilor Dionisie si Ambrozie, Episcopii Mediolanului.

13089939220054447772

 

 

Web directory searches http://paper-writer.org/ will often return higher quality web sites because what is
Sarbatoarea Sfintei Treimi

Sarbatoarea Sfintei Treimi

De marele praznic al Sfintei Treimi, Grupul EVLOGHIA condus de PC Diac. Dirijor Marius Militaru a dat raspunsurile la strana in cadrul slujbei Sfintei Liturghii savarsita la biserica Vintila-Voda din localitatea Popesti Leordeni, judetul Ilfov, in urma invitatiei primite din partea PC Parinte Paroh Ionel Bondar.

De asemeni am raspuns cu drag invitatiei PC Parinte Paroh Daniel Rosu si am participat la Sfanta Liturghie savarsita in parohia “Sfanta Treime” Dudesti din Capitala, care si-a serbat hramul, si la Schitul Horia din judetul Ialomita, acolo unde luam parte frecvent la slujbele prilejuite de fiecare zi de Duminica si sarbatoare.

Learning how to effectively quote and paraphrase research can be difficult and it? official proclamation
Cateva cuvinte despre muzica bizantina

Cateva cuvinte despre muzica bizantina

Prin esenta ei, muzica bizantina are o latura apofatica, pe care o sugereaza atat de bine teriremul ce ingana participarea credinciosilor la cantarea ingerilor prezenti la liturghie.  Teriremul consta intr-o suita de sunete armonioase, care nu se exprima in cuvinte, ci ne pune in prezenta misterului, dand trup sau invelis sonor acelei prezente transcendente  pe care un Rudolf Otto o numea in Sacrul “Das Ganz Andere” sau “Cel cu totul Altul”. Ea, sfanta muzica bizantina, exprima, asadar, mai mult aceasta parte nevazuta a lucrurilor, prezenta discreta a lui Dumnezeu in lume, pe cand muzica occidentala aceentueaza latura vizibila, concreta, fiind, daca nu o celebrare a materiei, oricum o celebrare a unei materii care nu iese din sfera creatului.

Muzica oocidentala nu este punte intre lumi, ea nu sugereaza, ci descrie, nu trimite « la », ci expune variatiuni pe aceeasi tema, in cheie infinita. Muzica bizantina are si o lucrare aparte, am putea spune, terapeutica, de linistire a inimii omului, ceea ce nu regasim in muzica occidentala. Comparatia cu muzica vest-europeana culta (exceptie facand a doua jumatate a secolului nostru) este cea mai utila. Muzica apuseana culta si cea usoara (care are puternice legaturi cu aceasta) sunt categoriile cele mai ascultate in lumea contemporana, iar simtul nostru muzical este tributar acestora.

In secolele XI-XII, muzica apuseana devine polifonica: melodia este insotita de o alta care seamana cu prima, dar este mai ornamentata. Cu timpul numarul vocilor creste, in secolul al XIV-lea fiind obisnuite corurile pe patru voci, liniile melodice cantate de fiecare voce avand o individualitate pronountata. Trebuia ca melodiile sa “sune bine” impreuna, urechea receptand anumite sonoritati ca armonioase, iar altele ca neplacute. Acest fapt a impus ca notele sa aiba o inaltime bine precizata, iar distantele dintre ele sa poata lua numai anumite valori. Intrucat liniile melodice aveau individualitatea lor, era imposibil ca dirijorul sa indice fiecarei voci momentul in care sa cante un sunet. Nu era de dorit nici ca melodiile sa curga total independent, caci, dupa cum am afirmat, sonoritatea generala trebuia sa fie armonioasa. Solutia a fost masurarea muzicii, dirijorul tactand timpii masurii.

Asadar, muzica pe mai multe voci presupunea o limitare a posibilitatilor de folosire a distantelor dintre inaltimile notelor si impunea masurarea ei.

Desigur, exista legi si in muzica pe o singura voce, insa limitele sunt mult mai putin rigide decat in cazul celei polifonice. Astfel, in muzica bizantina, notele ornamentale nu au o inaltime sau o ritmica foarte precis conturata, iar psaltul are o anumita libertate de interpretare care i-ar parea arbitrara muzicianului apusean. De asemenea, unele note sunt executate – in anumite contexte – putin mai sus sau mai jos decat inaltimea lor in scara, datorita asa-numitei “atractii”. De remarcat ca isonul, deoarece este tinut mai mult timp pe acelasi sunet, nu poate fi echivalat cu o a doua voce in sensul apusean. Intr-adevar, urechea nu este „suparata” de diversele distante dintre note care, in contextul unei muzici polifonice cu melodii bine individualizate, ar parea suparatoare, dimpotriva.

Evolutia ulterioara a muzicii occidentale a facut ca modurile de aranjare a distantelor dintre sunetele unei scari sa se reduca la doua. In secolele XVIII si XIX, marea majoritate a compozitiilor sunt scrise in modul major (al carui prototip este do major) sau in cel minor (cu prototipul la minor ). In aceeasi perioada, in muzica bisericeasca rasariteana se folosesc cu egala pondere cele opt glasuri, aproape fiecare grupand doua sau trei moduri diferite. Din acest punct de vedere, melodia bizantina este mai variata si mai expresiva decat cea vest-europeana.

Si notatia muzicii bizantine este diferita de cea a muzicii vest-europene. Nu se noteaza inaltimea fiecarui sunet in parte, ci se porneste de la un sunet de referinta si se noteaza distanta (in urcare sau coborare) pana la urmatorul. De la acesta un alt semn indica distanta pana la cel de-al treilea semn s.a.m.d. Analog, nu se noteaza durata fiecarui sunet in parte, ci exista anumite semne care indica faptul ca sunetul are o durata dubla, tripla etc. sau ca doua note (sau trei etc.) formeaza un timp. Astfel, nu se noteaza sunetele individuale, ci se noteaza relatia dintre ele. Conceptiile diferite ale Apusului si Rasaritului – in cazul de fata, omul vazut de primii ca individ, iar de rasariteni ca persoana in relatie cu ceilalti – se reflecta firesc si in semiografie. De asemenea, dupa cum am vazut mai sus, se reflecta si in modul de interpretare: mai strict in Apus, cu o mai mare libertate in Rasarit.

Pavel Blaj

They are also http://firstessaywritinghelp.com/ the result of simple miscommunications.
Praznicul Inaltarii Domnului

Praznicul Inaltarii Domnului

La invitatia PC Parinte Stefan Ababei, Consilier Patriarhal, Corul EVLOGHIA condus de dirijor Diacon Marius Militaru a dat raspunsurile la strana in cadrul slujbei Vecerniei unita cu cea a Litiei, savarsita cu prilejul hramului “Inaltarea Domnului” bisericii Domnita Balasa, Paraclis Patriarhal, din Capitala.

De asemeni, o parte a Corului EVLOGHIA a luat parte astazi, in urma invitatiei PC Parinte Damian, la slujba Sfintei Liturghii savarsita la Manastirea Zamfira din Arhiepiscopia Bucurestilor care si-a sarbatorit hramul.

Manastirea Zamfira este situata in lunca din stanga raului Teleajan, la aproximativ 15km de Ploiesti, in imediata apropiere a satului Zamfira.

Complexul monahal Zamfira cuprinde doua biserici: biserica veche (numita si biserica mica) situata in cimitir si biserica mare, situata chiar in incinta.
Dupa cum reiese din pisania vechii biserici, ea a fost construita in timpul domnitorului Nicolae Mavrocordat intre anii 1721-1743 la initiativa Zamfirei Apostoli, vaduva bogatului comerciant Manoil (Mano) Apostoli. Biserica acestei manastiri a fost pictata in intregime de Nicolae Grigorescu, inclusiv catapeteasma.

Dupa moartea Zamfirei sarcina terminarii lucrarilor ii revine norei acesteia Smaranda, fiica lui Ion Balaceanu si nepoata voievodului Serban Cantacuzino, vaduva si ea la acea data. Nu se cunoaste inca numele niciunuia dintre mesterii care au lucrat aceasta ctitorie a Zamfirei si a Smarandei.

 

Worthwhile to magnificent post to watch page through several pages of results.