7 octombrie 1857 – În cadrul Adunării ad-hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezenta Proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale“ ale românilor moldoveni, arătând că “dorinţa cea mai mare” este Unirea Principatelor într-un singur stat.
În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales şi domn al Ţării Româneşti. Alegerea sa a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm. Situaţia nou creată în cele două principate urma să facă obiectul discuţiilor Conferinţei Internaţionale de la Paris. Încă din aprilie 1859 Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta şi Austria au recunoscut în septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.
Focşanii – oraş prin excelenţă negustoresc – a trait cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focşanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continua intensificare a dorinţei de unitate a românilor. Despărţit în două – Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni – de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor doua ţări vecine şi surori. Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor doua Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român. Read More
Corul bizantin misionar EVLOGHIA al Patriarhiei Romane, condus de Arhid. Marius Militaru, a raspuns invitatiei PC Parinte Paroh Stefan Ababei – Consilier Patriarhal, de a da raspunsurile la strana la Slujba Privegherii savarsite in cinstea Sfantului Ierarh Grigorie, episcopul Nyssei, in biserica Domnita Balasa din Capitala – Paraclis Patriarhal. Aceasta a fost urmata de o procesiune cu racla sfintelor moaste in jurul bisericii.
Astazi, a fost savarsita Slujba Sfintei Liturghii de catre un sobor de preoti si diaconi, condus de PS Parinte Ciprian Campineanul, Episcop-vicar patriarhal, slujba la care au luat parte sute de credinciosi veniti sa se inchine moastelor Sfantului Grigorie de Nyssa.




























