Browsed by
Month: February 2015

Cuvinte de folos la inceputul Postului Mare

Cuvinte de folos la inceputul Postului Mare

 

În biserică afli că exişti. (Petre Ţuţea)

Ce pustiu ar fi spaţiul dacă n-ar fi punctat de biserici ! (Petre Ţuţea)

Unde este Biserica, acolo este Duhul lui Dumnezeu; unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo este Biserica. (Sfântul Irineu)

Nu poate exista Biserică în afara iubirii. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Biserica Ortodoxă este o bucurie a tuturor de toţi. (pr.Dumitru Stăniloae)

Biserica este icoana Sfintei Treimi. (pr.Constantin Galeriu)

Biserica nu vorbeşte despre Dumnezeu, ci Dumnezeu Se adresează Bisericii prin Cuvântul şi Duhul Său. (pr.Ion Bria)

Rolul principal al Bisericii nu este acela de a fi instrument de putere şi dominaţie, ci de iubire şi comuniune. (pr.Dumitru Popescu)

Biserica este Trupul extins al lui Hristos în întreaga umanitate şi creaţie. Iisus Hristos îi adună pe cei ce se mântuiesc si îi ridică la asemanarea cu Sine, prin energia harului din Biserică. (pr.Dumitru Staniloae)

Biserica este hristosul social, comunitar, care parcurge necontenit drumul lui Hristos cel personal. (pr.Dumitru Popescu)

Nimic nu poate sfâşia trupul Bisericii atât de mult ca mândria. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Omul este cu mult mai însemnat şi mai preţuit decât biserica de zid. Hristos n-a murit pentru zidurile bisericii, ci pentru aceste temple duhovniceşti, care sunt oamenii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Era frumoasă vremea când casele erau biserici, faţă de acum, când bisericile sunt case. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Biserica este o corabie, iar creştinii care merg la Sfânta Biserică şi intră în ea sunt izbăviţi din furtuna păcatelor. (Sfântul Nicodim)

Vrei un templu în care să te rogi ? Intră în inima ta şi roagă-te acolo ! (Fericitul Augustin)

Pentru cel care se roagă neîncetat, lumea întreagă devine biserică. (Avva Siluan)

Biserica : Cosmosul cosmosului. (Origen)

Biserica este noua zidire a lumii. Privind în ea, îl descoperi pe Cel ce este totul în toate. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Biserica poate fi ispitită, dar nu poate fi învinsă. (Fericitul Ieronim)

Biserica se înţelege în două feluri : adunarea credincioşilor şi unitatea sufletului. (Sfântul Macarie)

Biserica – mulţimea celor credinciosi. (Sfânta Scriptură)

Biserica este Trupul lui Hristos. (Sfânta Scriptură)

articol cules de Ionut Parvanov

But to get the most out of a search engine search, affordable essay writers you have to search smart!
EVLOGHIA – Prochimen la Vecernia Iertarii

EVLOGHIA – Prochimen la Vecernia Iertarii

There are other search http://essayprofs.com engines of course, notably?
Casatoria si educarea copiilor

Casatoria si educarea copiilor

1. Bătrânul Filotei îi scria unuia dintre fiii săi duhovniceşti: “Referitor la felul vieţii pe care să o alegi, dacă trebuie să te însori sau nu, este treaba lui Dumnezeu. Căci, adesea, unele sunt planurile omului, şi altceva porunceşte Dumnezeu. Căsătoria este un lucru bun, celibatul la fel. Fecioria este mai bună şi superioară, căci cel necăsătorit se îngrijeşte cum să placă lui Dumnezeu, în timp ce omul însurat are grijă cum să placă femeii şi lumii. Dumnezeu nu forţează pe nimeni nici la căsătorie nici la celibat. Omul însuşi trebuie să aleagă una sau alta. Dacă şovăie, să-L roage pe Dumnezeu cu căldură, cu frângerea inimii şi cu evlavie, şi i se va descoperi la ce fel de viaţă este chemat”.

2. Referitor la fericirea din căsătorie, Bătrânul Porfirie spunea: “Fericirea este posibilă, dar cu condiţia ca soţia să fi dobândit o bogăţie duhovnicească, iubindu-L pe Hristos şi păzind poruncile Sale. Atunci, cei doi se vor iubi cu adevărat şi vor fi fericiţi. Altfel, vor fi duhovniceşte săraci, nu se vor putea iubi şi vor avea probleme drăceşti, care îi vor face nefericiţi”.

3. Bătrânul Iacob zicea: “Mama mea avea un suflet de călugăriţă. Datorită constituţiei mele bolnăvicioase, mă supranumea «păsărică de toamnă».”

4. Bătrânul Ieronim îi spunea uneia dintre fiicele sale duhovniceşti care se căsătorise: “Tu gândeai că vei fi fericită căsătorindu-te şi constaţi acum că nu eşti! Cauţi mereu altceva pentru a-ţi mângâia sufletul, adică aspiri spre cele duhovniceşti. S-a întâmplat ca la pescuit; într­-o plasă mare sunt mici fărâme de hrană, de momeală, şi peştii se aruncă pentru a mânca: intră în plasă şi nu mai pot ieşi. Îşi spun atunci: de ce ne-am lăsat păcăliţi şi acum suntem prizonieri? Ce şansă au cei de afară! Iar peştii care sunt în afara plasei zic: ce şansă pentru cei dinlăuntru: ei au ce mânca! La fel oamenii căsătoriţi îi laudă pe celibatari, iar celibatarii îi invidiază pe cei căsătoriţi. Nici unii nu trebuie să regrete starea în care se află, pe care o iubeşte, ci toţi trebuie să-şi trăiască corect vocaţia.”

Read More Read More