La raul Babilonului – Psalmul instrainarii. El era cantat de evrei in captivitatea babilonica, pe cand se gandeau la orasul sfant al Ierusalimului. A devenit cantecul omului care realizeaza indepartarea sa de Dumnezeu. Acest Psalm se canta in ultimele trei duminici inainte de inceperea Postului: Duminica Fiului Risipitor, Duminica Infricosatei Judecati si Duminica Izgonirii lui Adam din Rai.
“Usile pocaintei deschide-mi mie, Datatorule de viata, ca maneca duhul meu la Biserica Ta cea sfanta, purtand locas al trupului cu totul spurcat. Ci ca un Indurat curateste-l cu mila milostivirii Tale!”
In prima Duminica a Triodului, a Vamesului si a Fariseului, Corul bizantin misionar al Patriarhiei Romane –EVLOGHIA, condus de Arhid. Marius Militaru, a raspuns invitatiei PC Parinte Paroh Gheorghe Lazar si a PC Parinte Razvan Negoiescu de a da raspunsurile la strana in cadrul slujbei Sfintei Liturghii savarsite la biserica “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” din Ploiesti.
De asemeni, o parte a corului EVLOGHIA a participat la slujba Sfintei Liturghii arhieresti, oficiata de PS Parinte Ciprian Campineanul, Episcop-vicar patriarhal, in parohia “Bunavestire – Caramidarii de sus” din Capitala, la invitatia PC Parinte Paroh Serban Tica. La slujba a luat parte un numar foarte mare de studenti, aceasta biserica devenind, neoficial, paraclis universitar.
7 octombrie 1857 – În cadrul Adunării ad-hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezenta Proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale“ ale românilor moldoveni, arătând că “dorinţa cea mai mare” este Unirea Principatelor într-un singur stat.
În 1859 se realizeaza Unirea Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaţă – Nicolae Grigorescu îi relatează lui A. Vlahuţă – “ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am vazut eu ce va sa zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îşi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da’ unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.”Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat pâna în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde işi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul “Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, dupa care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii indeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova. În drum spre Constantinopol, delegaţia Moldovei s-a oprit şi la Bucureşti influenţând pe reprezentanţii Partidului National din adunarea electivă.
În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales şi domn al Ţării Româneşti. Alegerea sa a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm. Situaţia nou creată în cele două principate urma să facă obiectul discuţiilor Conferinţei Internaţionale de la Paris. Încă din aprilie 1859 Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta şi Austria au recunoscut în septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.
Focşanii – oraş prin excelenţă negustoresc – a trait cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focşanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continua intensificare a dorinţei de unitate a românilor. Despărţit în două – Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni – de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor doua ţări vecine şi surori. Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor doua Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român. Read More
Corul bizantin misionar EVLOGHIA al Patriarhiei Romane, condus de Arhid. Marius Militaru, a raspuns invitatiei PC Parinte Paroh Stefan Ababei – Consilier Patriarhal, de a da raspunsurile la strana la Slujba Privegherii savarsite in cinstea Sfantului Ierarh Grigorie, episcopul Nyssei, in biserica Domnita Balasa din Capitala – Paraclis Patriarhal. Aceasta a fost urmata de o procesiune cu racla sfintelor moaste in jurul bisericii.
Astazi, a fost savarsita Slujba Sfintei Liturghii de catre un sobor de preoti si diaconi, condus de PS Parinte Ciprian Campineanul, Episcop-vicar patriarhal, slujba la care au luat parte sute de credinciosi veniti sa se inchine moastelor Sfantului Grigorie de Nyssa.
In speranta ca anul care aproape s-a scurs l-ati petrecut in duhul crestinesc, iubindu-L pe Dumnezeu intai de toate, asa cum si El ne-a iubit pana la sacrificiu suprem, in cantare rugam pe Fecioara Maica Maria sa va binecuvanteze in noul an cu santate, pace si dragoste neincetata !
La trecerea dintre ani, in dar, va invitam sa ascultati o rugaciune cantata pe care noi am inchinat-o Maicii Domnului in cadrul celei de-a doua editii a Simpozionului de muzica si cultura bizantina, organizat de Corul Evloghia, in Biserica Cotroceni din incinta Resedintei Prezidentiale !
La multi ani !
Cu dragoste, Arhid. Marius Militaru
